Campania de control derulată de ministerele Sănătăţii şi Muncii timp de doar două luni, în perioada 22 noiembrie 2012 - 17 ianuarie 2013, a scos la iveală 240 de minori părăsiţi în maternități, dintre care 57% în vârstă de cel mult trei luni, copii care au fost identificaţi în 85 de unităţi sanitare din 32 de judeţe şi din Capitală. Doar în nouă județe din țară nu au fost identificați copii abandonați în maternități sau secții de pediatrie.
"În urma campaniei de verificare derulată între 22 .11.2012 - 17.01.2013, s-a constatat că în nouă judeţe în care au fost inspectate 42 unităţi sanitare (18 secţii de maternitate şi 24 de pediatrie) nu au fost identificaţi copii părăsiţi: Alba, Botoşani, Galaţi, Harghita, Ialomiţa, lfov, Mehedinţi, Olt şi Suceava. În celelalte 32 judeţe şi municipiul Bucureşti, au fost identificaţi un număr de 240 de copii părăsiţi, în 85 de unităţi sanitare (38 secţii de maternitate şi 47 secţii de pediatrie). Procentul cel mai mare de părăsire îl deţin copiii cu vârsta cuprinsă între 0-3 luni ( 57,5% din totalul copiilor existenţi)", rezultă din verificările comune făcute pentru identificarea copiilor abandonaţi în maternităţi de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) şi Ministerul Sănătăţii (MS).
De asemenea, în ceea ce privește starea de sănătate a copiilor, medicii de specialitate din echipele mixte au constatat că, în momentul naşterii/internării, 154 de copii (adică 64%) prezentau diferite afecţiuni medicale, iar ca urmare a intervenţiilor de specialitate, în momentul controlului, doar 75 de copii (adică 31,25%) mai prezentau afecţiuni medicale cronice sau acute. Asta, în condițiile în care Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiilor prevede că micuții mai mici de doi ani abandonați nu pot fi ținuți în spitale și maternități, decât în cazul unor probleme medicale ce necesită spitalizare.
Mai exact, 180 de copii, adică 75% din totalul lor, aveau o stare de sănătăte ce permitea îngrijirea lor în familie (naturală, substitutivă sau adoptivă) și doar 25% (adică 60 de copii) din totalul de 240 aveau o stare de sănătate ce justifica spitalizarea şi, implicit, suportul unităţilor medicale specializate.
În răspunsurile primite de la instituţiile abilitate se mai arată că peste 20% din copiii internaţi în secţiile de recuperare şi psihiatrie prezintă afecţiuni care le reduc şansele de a fi integraţi în sistemul de protecţie socială.