Guvernul României a publicat Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2020, alături de Planul operaţional de implementare pentru perioada 2014-2016, documente realizate de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), aflată în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, cu sprijinul organizațiilor nonguvernamentale, inclusiv SERA ROMÂNIA.

Documentele arată că în România copiii încă se luptă cu una dintre cele mai mare rate ale sărăciei din Uniunea Europeană și cu un acces inegal la serviciile de sănătate și de educație. Mai mult, încă persistă flagelul copiilor abandonați în maternități, principala cauză fiind tot sărăcia în care trăiesc părinții.

Astfel, strategia își propune ”dezvoltarea, bunăstarea şi accesul universal la servicii al copilului, cu implicarea mai multor instituţii şi autorităţi ale statului”, cu accent pe sprijinirea celor mai vulnerabile categorii: copiii din zonele sărace, cei din mediul rural, copiii romi, cei cu dizabilităţi şi copiii din sistemul de protecţie a copilului consumatori de droguri, copiii aflaţi în conflict cu legea, copiii străzii, cei care au părinţi plecaţi la muncă în străinătate, dar şi adolescenţii.

Deși documentele prezentate și asumate de Ministerul Muncii, prin ANPDCA,  stabilesc obiective lăudabile și necesare, este important ca acestea să nu rămână doar pe hârtie, așa cum s-a întâmplat cu multe strategii, susține Bogdan Simion, director executiv al SERA ROMÂNIA.

”Noi susținem această strategie. De asemenea, propunem Autorității să creeze un grup, o structură consultativă formată din reprezentanți ai ANPDCA și ai instituțiilor de resort, precum și ai organizațiilor neguvernamentale care au expertiză în domeniul protecției copilului. Această structură va avea rolul de a monitoriza punerea în aplicare a strategiei naționale, pentru a nu rămane doar un document cu bune intenții”, a declarat directorul executiv al SERA ROMÂNIA.

Principalele provocări din Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2020:

• Cheltuielile pentru protecţie socială, educaţie şi sănătate ca pondere în PIB sunt mult mai mici în România comparativ cu ţările UE, iar cele pentru familie şi copil au scăzut cu o treime în perioada 2005 – 2010.
• Mai mult de jumătate dintre copiii români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială  (52,2% în 2012), cel mai ridicat nivel din UE27 cu excepția Bulgariei. Analiza pe grupe de vârstă arată că cel mai ridicat risc se înregistrează în grupa de vârstă 12-17 ani (54,8%) și 5-11 ani (52,5%). Riscul sărăciei și excluziunii sociale crește considerabil în gospodăriile cu mulți copii (72,5% dintre gospodăriile cu 2 adulți și 3 sau mai mulți copii) sau în cele monoparentale (60,7%), acestea fiind cele mai afectate.
• Un copil român din trei este sărac, deşi locuieşte în gospodării în care adulţii lucrează, fenomenul afectând şi unu din cinci copii din gospodării în care adulţii lucrează mai mult de 80% din timpul activ.
• Riscul de sărăcie relativă pe total adulţi care lucrează şi au copii în întreţinere este mai mult decât dublu în România faţă de UE27: 23,4% faţă de 11,5% în 2012. În acelaşi an, rata deprivării materiale severe era în România de 29,9% faţă de 10,3% în UE27.
• Dacă la începutul anilor 1990, în România erau peste 6,6 milioane de copii, urmare în principal a natalității scăzute  în România trăiesc în prezent mai puțin de 3,7 milioane de copii, mai exact 3.653.637 copii la 1 Ianuarie 2013.
• 20% dintre internările înregistrate anual vizează copiii, însă apar probleme în privința calității serviciilor și continuității îngrijirii post-externare. Un fenomen îngrijorător îl constituie persistența  părăsirii în unitățile sanitare a nou-născuților/copiilor de vârste mici.
• Fenomenul nașterilor în rândul adolescentelor și tinerelor rămâne în continuare îngrijorător, ceva mai mult de un copil din zece fiind născut de mame sub 20 de ani.